o întâmplare

Se făcea ca azi să fiu la metro, în faţa mea la coadă un domn în jur de 40 şi ceva de ani cu un mic început de chelie, cu o mică burtică de la bere, doar câteva cumpărături avea de achitat, imi zic în minte că scap uşor, faţă de alte case care erau full. Să revenim la domnul nostru, se uita la standul de lângă casa de marcat, mai exact la partea cu prezervative, erau aprovizionaţi bine cei de la metro, erau de toate gusturile, omul i-a un pachet şi îl lasă ultimul pe bandă.
Tipa începe şi duce produsele prin casă şi fix când ajunge la prezervative se opreşte cu ele în mână. Omul o întreabă ce s-a întâmplat, iar tipa îi spune că nu e recunoscut codul şi cheamă pe una de la raion, domnul începe să transpire, tipa de la casă incepe să se joace cu cutia prezervativelor, omul oftează, pe mine mă bufneşte un râs nesimţi care îl dreg uşor cu o tuse. Tipa se opreşte şi se uită la ele şi îi spune omului:”Sunt cu căpşuni?”, Bărbatul transpirat de-a binelea îşi şterge fruntea cu palma şi îi zice vânzătoarei că nu mai i-a nimic şi pleacă nervos.

.

E ciudat cum pot să cred aşa ceva, dar se pare că e adavărat şi m-a întristat, probabil că nu trebuia să se întâmple aşa dar uite că s-a întâmplat şi nu mai pot face nimic acum… aberez…nicidecum…aşa simt în acest moment de ce să spun ceva ce nu simt… am spus-o şi pe asta.